Merch-ul de firmă care chiar se poartă are trei lucruri în comun: e un produs pe care omul l-ar cumpăra și singur, îi vine bine și are logoul discret. Tricoul gros și moale, hanoracul, șapca și polo-ul pentru echipă ies din dulap. Tricoul subțire, cu un logo cât pieptul, ajunge pijama sau cârpă de șters mașina.
Ce se poartă, de fapt
| Produs | Cine îl poartă | De ce merge |
|---|---|---|
| Tricou de bumbac, mai gros, croială bună | echipa, clienții, la evenimente | se poartă și în weekend, dacă arată bine |
| Hanorac | echipa, mai ales iarna | cald și comod, îl iau și acasă |
| Șapcă | echipele de teren, evenimente în aer liber | logo brodat, rezistă ani |
| Polo | personalul care stă cu clienții | arată îngrijit, se spală ușor |
| Geacă softshell | echipe de teren, șantier, livrări | utilă, purtată zilnic |
| Sacoșă textilă | clienți, târguri | ajunge la cumpărături, deci e văzută |
Ce rămâne de obicei în cutie: tricourile subțiri, cele în culori stridente alese doar pentru că sunt „culorile firmei” și orice produs cu un slogan lung.
Calitatea se vede din fișa produsului
Diferența dintre un tricou purtat și unul uitat începe la material. Înainte să alegi, cere fișa produsului și uită-te la trei lucruri: gramajul materialului (un tricou mai gros cade mai bine și nu se vede prin el), compoziția și croiala.
Compoziția nu e un detaliu de marketing. În UE, Regulamentul 1007/2011 cere ca produsele textile să aibă eticheta cu compoziția fibrelor, durabilă, ușor de citit, vizibilă și accesibilă, în limba oficială a țării unde se vând. Dacă ți se propune scoaterea etichetei originale și înlocuirea ei cu una a firmei, informația despre compoziție trebuie să rămână.
Pentru produsele care stau direct pe piele, poți cere și certificarea OEKO-TEX Standard 100. Ea arată că articolul a fost testat pentru substanțe dăunătoare, pe fiecare componentă: fir, nasture, accesoriu. Standardul are patru clase după folosire, iar clasa 2 e cea pentru produsele în contact direct cu pielea.
Logoul: mai mic decât crezi
Un logo de mărimea unei palme, pe piept în stânga, se poartă. Unul cât tot pieptul transformă tricoul în uniformă de eveniment. Câteva reguli pe care le folosim:
- logoul pe piept, mic, iar mesajul mai mare, dacă există, pe spate;
- culori de bază pentru produs (negru, bleumarin, gri, alb), cu logoul în culorile firmei;
- broderie pe șepci și polo-uri, imprimeu pe tricouri și hanorace.
Ce tehnică alegi depinde de material, de numărul de culori și de cantitate; am comparat serigrafia, DTF-ul și broderia într-un articol separat.
Mărimile: întreabă, nu ghici
Cel mai sigur mod de a avea merch nepurtat e să comanzi „M și L pentru toată lumea”. Strânge mărimile de la fiecare om, cu un tabel de mărimi de la producător, și oferă și croiala de damă unde există. Am scris pe larg despre mărimi, culori și cantități pentru echipă.
Costul depinde de produs, de tehnică, de numărul de culori și de cantitate; vine în ofertă după ce știm ce vrei. Vezi ce putem personaliza pe pagina Merch.
Surse
- Regulamentul (UE) nr. 1007/2011 privind denumirile fibrelor textile, EUR-Lexart. 14 (eticheta cu compoziția fibrelor, durabilă, lizibilă, vizibilă) și art. 16 (limba statului membru)
- OEKO-TEX Standard 100, OEKO-TEXtestarea fiecărei componente pentru substanțe dăunătoare, cele patru clase de produs
Verificat: surse Xenia Pușcașu · editare Nora Vlăsceanu · SEO Mihnea Tăbăcaru