Din 28 iunie 2025, magazinele online, băncile, operatorii de transport și alte servicii digitale pentru consumatori trebuie să poată fi folosite și de oamenii cu dizabilități. Regula vine din Directiva (UE) 2019/882, cunoscută ca Actul european privind accesibilitatea, iar în România e preluată prin Legea 232/2022. Mai sunt nouă luni, timp suficient pentru un site dacă începi acum.
Ce lege e și de când se aplică
Directiva a fost adoptată în 2019, iar statele trebuiau s-o treacă în legea lor până în iunie 2022. România a făcut-o prin Legea nr. 232/2022, publicată în Monitorul Oficial pe 25 iulie 2022. Legea intră în vigoare la 28 iunie 2025 și privește produsele puse pe piață și serviciile oferite după această dată.
Există și perioade de tranziție. Contractele de servicii semnate înainte de 28 iunie 2025 pot merge neschimbate până expiră, dar nu mai mult de cinci ani. Terminalele de autoservire (automate de bilete, chioșcuri de check-in) deja instalate pot fi folosite până la sfârșitul vieții lor utile, cel mult 20 de ani de la punerea în funcțiune.
Pe cine privește
Pe partea de produse: calculatoare și sistemele lor de operare, telefoane, terminale de plată, bancomate, automate de bilete, cititoare de cărți electronice.
Pe partea de servicii, cele care ne interesează la site-uri și aplicații:
- comerțul electronic: orice serviciu prin care un consumator cumpără la distanță, prin site sau aplicație mobilă;
- serviciile bancare pentru consumatori;
- cărțile electronice și programele dedicate lor;
- serviciile de comunicații electronice;
- transportul de călători: site-urile, aplicațiile, biletele electronice și informațiile de călătorie.
Directiva definește comerțul electronic ca serviciu prestat la distanță, prin site sau aplicație, la cererea consumatorului, ca să încheie un contract. Un magazin online, o rezervare plătită pe site sau o comandă de mâncare din aplicație intră aici. Un site doar de prezentare, fără vânzare, nu apare în lista directivei. Asta nu înseamnă că accesibilitatea nu-l ajută: aceleași reguli fac orice site mai ușor de citit pe telefon, în soare sau de un om de 70 de ani.
Cine e scutit
Microîntreprinderile care oferă servicii sunt scutite de cerințele de accesibilitate. Legea le definește ca firme cu mai puțin de 10 angajați și cu cifră de afaceri sau total de bilanț anual de cel mult 2 milioane de euro. Scutirea e doar pentru servicii. Dacă produci sau imporți un produs din listă, regulile se aplică și firmelor mici.
Dacă ai un magazin online și treci de pragul ăsta, intri sub lege. Și dacă azi ești sub prag, merită să construiești de pe acum corect: refacerea unui coș de cumpărături după ce firma crește e mai scumpă decât a-l face bine de la început.
Ce înseamnă „accesibil” pentru un site
Directiva cere ca serviciile să fie perceptibile, operabile, ușor de înțeles și robuste. Reperul tehnic folosit în Europa e standardul armonizat EN 301 549 (versiunea 3.2.1, din martie 2021). Pentru paginile web, acesta spune că respectarea WCAG 2.1 la nivelul AA echivalează cu respectarea cerințelor lui pentru web.
Concret, câteva criterii WCAG 2.1 pe care le vedem des încălcate:
| Criteriu | Ce cere |
|---|---|
| Text alternativ (1.1.1) | pozele care transmit informație au o descriere pentru cititoarele de ecran |
| Contrast (1.4.3) | textul normal are contrast de cel puțin 4,5:1 față de fundal, textul mare 3:1 |
| Reflow (1.4.10) | conținutul se citește la o lățime de 320 px fără derulare pe orizontală |
| Tastatură (2.1.1) | tot ce se face cu mouse-ul se poate face și doar din tastatură |
La un magazin online, locurile sensibile sunt de obicei aceleași: filtrele de produse, coșul, formularele de comandă și pasul de plată. Directiva numește explicit identificarea, semnătura electronică și plata, care trebuie să fie și ele accesibile.
Ce mai cere legea, în afară de cod
Furnizorul de servicii trebuie să explice public, în scris, cum îndeplinește serviciul cerințele de accesibilitate, iar informația trebuie să fie ea însăși accesibilă. În practică, asta înseamnă o pagină pe site, legată din subsol, scrisă clar.
Controlul îl fac autorități diferite, după domeniu. Pentru comerțul electronic și cărțile electronice e Autoritatea pentru Digitalizarea României. ANPC se ocupă de produse și de serviciile bancare, iar ANCOM de comunicațiile electronice.
Ce poți face până în iunie 2025
- Notezi ce servicii ai: vinzi online? Ai rezervări cu plată? Ai o aplicație?
- Verifici dacă ești microîntreprindere, după numărul de angajați și cifra de afaceri.
- Treci prin site doar cu tastatura, de la prima pagină până la comanda finalizată. Unde te blochezi, ai găsit prima problemă.
- Verifici contrastul culorilor și textele alternative la pozele de produs.
- Pregătești pagina care descrie accesibilitatea serviciului.
Dacă vrei să știi unde stă site-ul tău, pe pagina de servicii web găsești ce verificăm la un audit.
Surse
- Directiva (UE) 2019/882 privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor, EUR-Lexlista de produse și servicii, definiția comerțului electronic și a microîntreprinderii, scutirea pentru servicii, termenele din articolele 31 și 32
- Legea nr. 232/2022 privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor, Monitorul Oficial nr. 743/2022intrarea în vigoare la 28 iunie 2025, obligația de informare din art. 13 și autoritățile de control din art. 19
- EN 301 549 V3.2.1 (2021-03), ETSIechivalența dintre WCAG 2.1 nivel AA și cerințele pentru web din clauza 9
- Web Content Accessibility Guidelines (WCAG) 2.1, W3Ccriteriile 1.1.1, 1.4.3, 1.4.10 și 2.1.1
Verificat: surse Xenia Pușcașu · editare Nora Vlăsceanu · SEO Mihnea Tăbăcaru