Formularul de contact care chiar aduce mesaje

Un formular de contact aduce mesaje când e scurt, se completează ușor pe telefon, îi spune omului ce urmează după ce apasă „Trimite” și, mai ales, când mesajul chiar ajunge la tine. Pe ultima o verificăm primii. Un formular care arată perfect, dar ale cărui mailuri cad în spam, e mai rău decât niciun formular: omul crede că ți-a scris.

Câte câmpuri

Cât mai puține. Ghidul Nielsen Norman Group pentru formulare pune pe primul loc exact asta: scoate câmpurile pe care le poți afla altfel, mai târziu sau deloc. Pentru un formular de contact, trei ajung:

1. numele;
2. telefonul sau adresa de mail (lasă-l pe om să aleagă);
3. mesajul.

Orice câmp în plus trebuie să-și merite locul. „Firma”, „Bugetul”, „Cum ați aflat de noi” pot veni în discuția de după. Dacă totuși le pui, marchează clar ce e opțional.

Mai e și un motiv legal. Regulamentul GDPR cere ca datele colectate să fie limitate la ce e necesar pentru scopul declarat. Data nașterii într-un formular de contact nu are ce căuta.

Pe telefon

Formularul trebuie să meargă la fel de bine pe telefon, completat cu degetul mare, de multe ori din mers. Câteva lucruri care fac diferența:

• Eticheta stă deasupra câmpului, vizibilă tot timpul. Textul gri din interiorul câmpului (placeholder) dispare când începi să scrii și nu mai știi ce aveai de completat. NN/g recomandă să nu-l folosești în locul etichetei.
• Tastatura potrivită. Un câmp pentru telefon marcat corect în cod (type="tel") îi permite telefonului să arate tastatura pentru numere de telefon în locul celei cu litere.
• Completarea automată. Atributul autocomplete (de exemplu name, email, tel) îi spune browserului ce date așteaptă câmpul, iar omul își completează numele și telefonul dintr-o atingere.

Erori și confirmare

Dacă omul a greșit ceva, spune-i clar ce și unde, lângă câmpul respectiv, și păstrează ce a scris deja. NN/g insistă pe mesaje de eroare vizibile și concrete, marcate prin mai mult decât culoare.

Atenție la validarea prea strictă. MDN notează că browserele nu verifică formatul numerelor de telefon tocmai pentru că diferă atât de mult de la o țară la alta. Un formular care refuză „0722 123 456” pentru că așteaptă „+40722123456” pierde mesaje.

După trimitere, o pagină sau un mesaj care spune ce urmează: „Am primit mesajul. Răspundem în aceeași zi lucrătoare.” Doar dacă e adevărat.

Spamul, fără să încurci oamenii

Orice formular public primește spam de la roboți. Variantele, de la cea mai discretă:

• Un câmp ascuns pe care oamenii nu îl văd, dar roboții îl completează. Dacă vine completat, mesajul se aruncă.
• Limite simple pe server: prea multe trimiteri de la aceeași adresă într-un minut, linkuri multe în mesaj, texte în alfabete pe care nu le folosește niciun client de-al tău.
• Testele vizibile („bifează că nu ești robot”) rămân ultima soluție, pentru că încurcă și oamenii.

Mesajul trebuie să ajungă

Aici se pierd mesaje fără ca nimeni să observe. Formularul trimite un mail de pe server, iar serverele care primesc mailuri verifică dacă cel care trimite are voie să trimită în numele domeniului tău. Mecanismul de bază e SPF, o înregistrare DNS în care spui ce servere au voie să trimită mail pentru domeniul tău. Dacă formularul trimite de pe un server care nu e trecut acolo, mesajul poate ajunge în spam sau poate fi respins.

Ce facem în practică:

1. Formularul trimite printr-un cont de mail autentificat al domeniului tău, nu „de nicăieri” de pe server.
2. Fiecare mesaj se salvează și într-un tabel sau în panoul site-ului, ca să nu depinzi doar de mail.
3. O dată pe lună, completezi chiar tu formularul și verifici că mesajul a ajuns.

Ce scrii lângă buton

GDPR cere ca, atunci când strângi date de la cineva, să-i spui cine ești și ce faci cu ele. Un rând lângă buton ajunge: „Folosim datele doar ca să vă răspundem” și un link spre politica de confidențialitate. Dacă vrei să-l abonezi și la newsletter, pui o bifă separată, nebifată. Regulamentul spune explicit că o căsuță bifată dinainte nu înseamnă consimțământ.

Dacă vrei să verificăm formularul de pe site-ul tău, inclusiv dacă mesajele chiar ajung, ne găsești pe pagina de servicii web.