Pentru cele mai multe localuri răspunsul e „amândouă, dar unul e principal”. Meniul QR câștigă când schimbi des prețuri și feluri sau ai mulți turiști. Meniul tipărit câștigă la mesele unde oamenii vor să stea fără telefon în mână și la clienții care nu pot sau nu vor să scaneze. Întrebarea bună e care dintre ele ține informația la zi, iar celălalt îl copiază.
Comparația, punct cu punct
| Criteriu | Meniul QR | Meniul tipărit |
|---|---|---|
| Schimbi un preț sau un fel | în câteva minute, codul de pe masă rămâne același | retipărești sau tai cu pixul |
| Limbi străine | pagina se poate traduce în telefonul clientului | câte o versiune tipărită pentru fiecare limbă |
| Alergeni | ușor de ținut corecți la fiecare fel | corecți doar până la prima schimbare de rețetă |
| Client fără telefon sau cu bateria moartă | nu vede nimic | merge oricând |
| Semnal slab pe terasă sau în pivniță | se încarcă greu sau deloc | merge oricând |
| Atmosfera la masă | toată lumea se uită în ecran | se citește împreună, se arată cu degetul |
| Poze la fiecare fel | da, fără să încarci pagina | de obicei puține, ocupă loc |
| Comandă și plată de la masă | se pot adăuga | nu |
| Ce influențează costul | designul, numărul de limbi, cine face actualizările, eventual comanda la masă | designul, hârtia, finisajul, tirajul și cât de des retipărești |
Prețul concret vine în ofertă, după ce știm câte feluri, câte limbi și cât de des se schimbă meniul.
Când câștigă meniul QR
Schimbi des. Dacă lucrezi cu produse de sezon sau furnizorii îți schimbă prețurile la fiecare câteva săptămâni, meniul tipărit rămâne vechi aproape tot timpul. Pe meniul digital pe care îl facem noi schimbi produsul sau prețul, iar codul de pe masă rămâne același, deci nu retipărești nimic.
Ai turiști. O pagină web scrisă ca text se poate traduce direct în browserul telefonului; Chrome, de exemplu, are traducerea de pagini în meniul lui. Traducerea automată nu e perfectă la numele felurilor, așa că pentru limbile pe care le auzi des la mese merită o variantă scrisă de om.
Vrei comanda la masă. Aici meniul nu mai e doar de citit. Menyo, produsul nostru aflat în pregătire de lansare, face exact asta: clientul scanează, citește meniul în limba telefonului și comandă, iar comanda apare live pe tableta din restaurant. Merită la localurile cu multe mese și puțini ospătari în orele de vârf, mai puțin la un restaurant unde comanda e parte din serviciu.
Când câștigă meniul tipărit
Clientul nu are telefon la el sau are bateria pe 2%. Se întâmplă mai des decât pare, mai ales seara, după o zi pe drum. Un meniu care nu se poate citi fără telefon înseamnă un client care așteaptă ospătarul să-i dicteze felurile.
Clienți în vârstă sau care nu se descurcă cu codul. Nu toată lumea știe că se scanează din cameră. Pe iPhone, aplicația Cameră citește codul direct și arată linkul, dar mulți nu știu asta și caută o aplicație specială. Un meniu tipărit nu cere nicio explicație.
Semnal slab. Terasele din curți interioare, pivnițele, localurile din zone de munte. Dacă pagina se încarcă greu, QR-ul devine o frustrare. Un Wi-Fi pentru clienți ajută, dar trebuie să meargă.
Atmosfera. La o cină lungă sau într-un local cu pretenții, meniul tipărit pe o hârtie bună face parte din experiență. Se dă din mână în mână și se discută.
Igiena a fost argumentul mare pentru QR în 2020. Azi contează mai puțin, iar un meniu tipărit plastifiat sau pe hârtie lavabilă se șterge între clienți ca orice masă.
Alergenii trebuie să fie corecți în ambele
Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 cere informații despre cei 14 alergeni și la mâncarea servită pe loc (articolul 44), iar forma concretă o stabilește fiecare stat. Dacă ții ambele meniuri, ai două locuri în care alergenii trebuie să fie identici. Cel mai sigur e să ai o singură sursă: actualizezi meniul digital, iar varianta tipărită se generează din el la fiecare retipărire. Altfel, după prima schimbare de rețetă, unul dintre ele minte.
Cum faci un QR care chiar se scanează
Un cod QR prost pus strică și cel mai bun meniu digital. Câteva reguli verificate:
- Lasă margine albă. Standardul cere o zonă liberă de patru module (pătrățelele codului) pe fiecare latură. Fără ea, multe telefoane nu-l citesc.
- Alege corecția de erori potrivită. Codul QR poate fi citit și dacă e parțial murdar sau zgâriat. Nivelul M, care recuperează cam 15% din cod, e cel mai folosit; la mese unde se varsă și se șterge des, nivelul Q (25%) e mai sigur.
- Contrast mare, cod închis pe fond deschis. Codurile colorate sau inversate arată bine în machetă și dau rateuri la masă.
- Linkul pe domeniul tău. Un link de forma
localultau.ro/meniuinspiră încredere și nu depinde de un serviciu de scurtare care poate dispărea. - Scrie lângă cod ce găsești acolo: „Meniul și alergenii”. Oamenii scanează mai ușor când știu de ce.
- Testează cu trei telefoane diferite, la lumina reală din local, de la distanța de la care stă un om pe scaun.
Dacă vrei și varianta tipărită, o facem cu același design, ca cele două să arate ca un singur meniu.
Surse
- EUR-Lex: Regulamentul (UE) nr. 1169/2011articolul 44 și Anexa II: alergenii obligatorii și la mâncarea nepreambalată, forma stabilită de statele membre
- Point for determining the code area, DENSO WAVEzona liberă de patru module în jurul codului QR
- Error correction feature, DENSO WAVEnivelul M (15%) cel mai folosit, nivelurile Q și H pentru medii unde codul se murdărește
- Scan a QR code with your iPhone camera, Apple Supportscanarea direct din aplicația Cameră
- Translate pages and change Chrome languages, Google Chrome Helptraducerea paginilor web în Chrome pe telefon
Verificat: surse Xenia Pușcașu · editare Nora Vlăsceanu · SEO Mihnea Tăbăcaru